1. Ce este eritritolul
Poliolii sau zaharurile non-calorice sunt obișnuiți în dieta vestică și includ: eritritol, xilitol, sorbitol și maltitol. Dintre aceștia, eritritolul are o structură chimică unică, cu o toleranță digestivă mai mare în comparație cu toți ceilalți polioli (xylitol, sorbitol, maltitol).

Eritritolul este un zahar non-caloric, obținut prin fermentație, mai puțin dulce ca zahărul obișnuit (având circa 60-70% din dulceața zahărului obișnuit). Studiile privind metabolismul și toxicitatea eritritolului nu au evidențiat efecte negative ale consumului acestui îndulcitor natural. Au fost efectuate mai multe studii toxicologice pe termen lung pentru a evalua
siguranța eritritolului. Atât studiile pe animale cât și studiile clinice pe oameni au demonstrat în mod consecvent siguranța eritritolului.

2. Eritritolul și metabolismul uman
Profilul metabolic al eritritolului este diferit de al celorlalți îndulcitori non calorici, cum ar fi xilitolul, maltitolul sau sorbitolul. Eritritolul este ușor și practic complet absorbit în intestinul mic, prin difuzie pasivă, similar cu fructoza. După absorbție, eritritolul este distribuit în întregime în organism, cu concentrații plasmatice maxime, care apar în primele 2 ore de digestie.

Până la 90% se elimină neschimbat în urină. Eritritolul are toleranță digestivă mult mai mare decât ceilalți îndulcitori polioli menționați. Acest lucru poate fi, în principal, atribuit faptului că este ușor absorbit și doar o mică fracțiune ajunge in colon. Alți polioli sunt greu absorbiți, provocând tulburări intestinale nedorite atunci când sunt consumați în cantități excesive. Aceste tulburări intestinale se referă la flatulență (fermentație) sau laxație (ca rezultat al efectelor osmotice). Din punct de vedere gastrointestinal, răspunsurile persoanelor care ingerează eritritol (cu doză de până la 0,8 g/kg greutate corporală), au fost comparabile cu cele provocate de zaharoză. Repetarea ingerării eritritolului la doze zilnice de 1g/kg greutate corporală nu prezintă efecte gastrointestinale mai frecvente decât cele provocate de zaharoză, indicând faptul că eritritolul este foarte
bine tolerat. Din cauza profilului său metabolic, eritritolul nu furnizează energie organismului având valoarea calorică de zero calorii per gram. În plus, eritritolul nu crește concentrația plasmatică a glucozei sau a insulinei și, prin urmare, poate fi considerat ca fiind foarte sigur pentru diabetici.

3. Efectele eritritolului asupra organismului uman
Cele mai importante efecte sunt: Sănătatea dinților: studii numeroase demonstrează că eritritolul poate reduce riscul cariilor dentare.
Proprietăți antioxidante: eritritolul este capabil să afecteze metabolismul glucozei, să reducă peroxidarea lipidică și să protejeze rinichii de hiperglicemie.
Efecte de protecție vasculară: Majoritatea complicațiilor care apar din cauza cronică a hiperglicemiei își găsesc originea în deteriorarea endoteliului, un strat subțire de celule care căptușește sistemul cardiovascular. Sunt studii care sugerează că eritritolul poate reduce rigiditatea arterială și poate îmbunătăți funcția endotelială a vaselor mici.

4. Noi descoperiri privind eritritolul
4.1. Organismul uman produce eritritol
Recent, s-a demonstrat că oamenii sunt capabili să transforme glucoza în eritritol în sânge. Ca urmare, s-a propus ca eritritolul să fie un marker biochimic al dietei supraglicemice (nutriție bogată în zahăr) și predictor al obezității. In același timp, printr–un mecanism de feedback, eritritolul poate inhiba consumul metabolic de glucoză, mai precis consumând eritritol se inhibă asimilarea zahărului în metabolism. Ca urmare putem afirma că eritritolul este un produs și al metabolismului uman, nu numai al bacteriilor și plantelor. Ca urmare, eritritolul devine un produs extrem de interesant pentru viitorul dietelor anti-obezitate.

4.2. Prieten pentru oameni, dușman pentru insecte
Sunt studii, deja extrem de numeroase, care arată că atât eritritolul, cât și ceilalți îndulcitori non-calorici (sorbitol, maltitol, xylitol) au efecte de insecticid asupra unor insecte. Când a apărut primul studiu despre acest subiect, au fost multe comentarii (neavizate și tendențioase) care făceau legătura dintre eritritolul ca insecticid și eritritolul ca otravă pentru oameni. Nimic mai fals! Lucrurile au fost lămurite și oamenii de știință susțin că eritritolul este perfect sigur pentru oameni și numai selectiv toxic față de insecte datorită fiziologiilor diferite. O concluzie pozitivă la toate acestea este :
Ce s-ar întâmpla dacă eritritolul ar putea fi folosit ca pesticid natural care înlocuiește pesticidele chimice toxice vândute de companii precum Monsanto și DuPont?

Imaginați-vă, dacă doriți, un pesticid natural, pe bază de plante, care ar putea fi pulverizat pe culturi pentru a ucide insectele, dar care, totuși, ar putea fi consumat de oameni chiar în cantități mari, fără efecte dăunătoare.
Aceasta este întrebarea de clarificat pentru viitorul omenirii: Pot alcoolii de zahăr (poliolii : eritritol, sorbitol, xylitol, etc) să fie pulverizați pe culturi și folosiți în producția de alimente ecologice?

5. Eritritolul in mileniul III
i) Viitorul eritritolului constă în utilizarea lui pentru diabetici, în lupta împotriva obezității și pentru protecția rinchilor.
ii) Este cel mai studiat îndulcitor, obținut prin biotehnologii, un produs natural care se găsește atât în fructe, cât și în legume, fiind și un metabolit natural al corpului uman.
iii) Ca insecticid, în viitor, va putea fi folosit pentru agricultura ecologică.

Prof.univ.dr. Romulus Ioan Scorei
Laborator de Biochimie
Institut de Cercetare Podari
Universitatea Craiova

Bibliografie selectivă
Bernt W , Borzelleca F and al (1996). Erythritol: a review of biological and
toxicological studies, regulatory toxicology and pharmacology 24, s191–
s197.
Daniëlle MP, Boesten HJ and al (2015). Health effects of erythritol.
Nutrafoods · March DOI: 10.1007/s13749-014-0067-5.
Choia M-Y, Tanga SB et al (2017). Effect of non-nutritive sugars to
decrease the survivorship of spotted wing drosophila, Drosophila suzukii.
Journal of Insect Physiology 99: 86–94.
Azad MB, Abou-Setta AM et al (2017). Nonnutritive sweeteners and
cardiometabolic health: a systematic review and meta-analysis of
randomized controlled trials and prospective cohort studies. CMAJ,
17:189:E929-39, 10.1503/cmaj.161390
Hootmana KC, Trezzi J-P et al (2017). Erythritol is a pentose-phosphate
pathway metabolite and associated with adiposity gain in young adults.
PNAS | Published online May 8: E4233–E4240
Baudier KM, Kaschock-Marenda SD et al (2014). Erythritol, a Non-Nutritive
Sugar Alcohol Sweetener and the Main Component of Truvia, Is a
Palatable Ingested Insecticide. PLoS ONE 9(6): e98949.
doi:10.1371/journal.pone.0098949
Wen H, Bowen Tang B, et al (2018). Erythritol Attenuates Postprandial
Blood Glucose by Inhibiting α‑Glucosidase. J. Agric. Food Chem 66,
1401−1407.
Grembecka M (2015). Sugar alcohols—their role in the modern world of
sweeteners: a review. Eur Food Res Technol, 241:1–14